Insomnia

O sa ma pierd intr-un nor de cenusa fumandu-mi lava din plamani, blestemand ploile ce ma ravasesc, umplandu-mi adancul sufletul cu pietre care ma fac sa te urasc, sa-mi doresc sa-mi razbun demnitatea din motive curioase neintelese de umbre, umbre care-mi umbresc intunericul mintii, care ma impiedica sa gandesc rational, cu R de la ratiune, ratiunea provenindu-mi din ura, din resentimentele care au cauzat o implozie inauntrul meu si sufar, sufar, sufar, astern cuvinte triste care niciodata nu m-au definit si totusi au facut-o dintotdeauna, reincarnarea probabil te va transforma intr-o alta bestie, alt monstru cu 5 capete care alearga insetat dupa mine, dupa gandurile mele negre insusindusi-le din cauza lasitatii, genialitatea unui om nepornind din genetica si da, acesta ai fost tu, nenorocitule, care m-ai facut sa-mi distrug pana si cel mai neinsemnat fum al fericirii, fum scos de o tigara aprinsa acum 18 ani, refuzand sa se stinga pana ai aparut tu, nefericitule, si m-ai cuprins cu bratele tale de guma, m-ai ucis, m-ai transformat, m-ai facut sa ma retrag in tine, sa cred ca te posed, cand de fapt eu eram cea posedata, te hraneai cu frustrarile mele, ipocritule, nu ti-a fost mila sa te joci cu mintea mea bolnava, persuasiunea ta facand din mine un om slab, mi-am taiat singura radacinile si mi-am cusut artere, dar in loc de sange ele conduceau noroi, noroi tasnindu-mi prin fiecare por, asa ca am abandonat planul de a ma reface exact cum m-ai invatat tu sa distrug orice are amprenta mea, o sa incerc sa-mi canalizez groaza, sa fac din ura materie cenusie, nu meriti sa renunt din nou la mine, nu dupa ce mi-am dat seama ca sunt singura mea aliata, iubita, mama, sora, amica, pe cand tu, tu te asemeni cu o foca in desert, plina de sine si goala de viata, jupuita de piele si supta de sange, ramanand din ea doar tristetea cumulata in oase, tristete ce a dus la autodistrugerea viermilor din inima, din ochi si din buze, setea de putere lasandu-te insetat si atunci te-ai intors la mine spunandu-mi ca vrei sa-mi vand sufletul in schimbul nemuririi, dar nu, nu ma mai poti pacali inca o data Satan, mi-ai fost iubit, tata, frate, amic, in timp ce eu ti-am fost amanta, mereu aparand in plan secund, ti-am facut focul in iad din propriul meu trup si mi-ai multumit omorandu-mi fericirea, si intr-un final te-am iertat, nu-mi concepeam existenta jos fara tine, dar eram doar un copil, copil bolnav dar copil, desi prea defect pentru a te distruge, totusi capabil sa o faca.